Medialingua, a piattaforma educativa è culturali in lingua corsa

Civitas Calvi Semper Fidelis

« Civitas Calvi semper fideli »s : eccu u mottu chì palesa a storia di Calvi incù Genuva, chì a si piglieti à u 13mu seculu, dop’à anni è anni di lotta cù i Pisani. Di fatti, i dui ripublichi a si cacciani pà impatruniscia si di st’isula di postu strategicu in u Maditarraniu. I signori corsi pigliani a pratesa di l’una o di l’altra è si scumpartini a Corsica. In u 1453, l’Uffiziu di San Ghjorghju, un associu di ricchi Genuvesi chì gestisci a Corsica, dicidi di rinfurzà u postu di Calvi. Faci alzà un casteddu novu (chjamatu oghji « Palazzu di i guvernatori ») è furtificazioni : i dui diventani a citatedda ch’è no cunnuscimi oghji.

I Calvesi diventani citatini genuvesi : si poni francà l’impositi è certi participeghjani à l’amministrazioni di a cità. Par via di l’attività cummirciali, marittimi è agriculi, s’arricchiscini, comprani opari artistichi è alzani ghjesgi. A vistiga di u passatu genuvesi di Calvi si vedi in ogni locu, è si capisci tandu a so fideltà à « a Superba » in sin’à u 18mu seculu.

Durata : 6.13mn

Annata : 2011

Lingui : Corse

Sottu tituli : Non

U quartieri di i stranieri

U situ prestoricu di Cauria

A torra di Campumoru

U palazzu di i Guvernatori

A cità di Corti

Civitas Calvi Semper Fidelis

L’acqua d’Orezza

U lazarettu di i Sanguinari

U paese di Pigna

U stagnu di Chjurlinu

A riserva naturale di Bunifaziu

Muntagna Corsa

A punta di u Capi Corsu

U trinnichellu

U situ di Cucuruzzu

L’usteria di « E Roches Rouges »

Merusaglia et le musée Pasquale Paoli

U Castellu di A Punta

Carghjese

A Penta

U Cunventu di Vicu

A ghjesgia San Ghjambattistu di Carbini

Oratoriu Santa Croce

A piazza San Niculà

U Palazzu Fesch

A ghjesgia San Michele di Muratu

A ghjesgia di Muru

A Porta

Aleria, cità antica

Aiacciu : a Casa Bonaparte

I Matrali Idraulichi di Corsica

U Ghjrulatu

A Ghjesgia Notre Dame des Victoires

A Ghjesgia di A Canonica

E Capelle A Affreschi

E statule di u 19e seculu

A riserva naturale di Scandola

co_COS