Medialingua, la plateforme éducative et culturelle en langue corse
Ani fattu u museu Pasquale Paoli, in u paesi di Merusaglia (pievi di u Rustinu in Castagniccia) in a casa induv’eddu nasciti u Babbu di a patria, u 6 d’aprili di u 1725. Sò parechji l’ogetti parsunali chì si poni veda, lettari, armi o panni ch’eddi fussini.
In u 1739, Pasquali suviteti u babbu, Ghjacintu (unu di i capimachja di i ribeddi corsi contr’à Genuva) in Napuli, induv’eddu studieti a filusuffia è l’arti militari. Di vultata in Corsica, à 30 anni, ripiglieti a lotta contr’à i Genuvesi à fianc’à u frateddu, Clemente. Da u 1755 à u 1769, a Corsica hè un statu indipindenti ch’eddu guverna. Stabbilisci una custituzioni scritta, un’armata, una muneta è faci fà u portu di l’Isula Rossa. È faci apra a prima università in Corti, cù 300 studianti, chì chjuditi in u 1769 è turreti à apra in lu 1981.
In lu 1765, d’uttrovi, in Suddacarò, u Generali Paoli affascineghja un ghjovanu avucatu scuzzesi, James Boswell, chì diventa tandu un veru imbasciatori di a Corsica in l’Auropa. U so libru, An account of Corsica, hè traduttu in parechji lingui è hà cuntribuitu à fà cunnoscia a Corsica è à fà di Paoli un parsunaghju miticu.
A nomina di Paoli hè trimenda, da l’Auropa à i Merichi (sò cinqui i cità chjamati par eddu), è sò parechji i pitturi è i sculturi chì u riprisentani. U quatru di Henry Benbridge, scupartu in lu 1999 in California da u prufissori Francis Beretti, u riprisenta à cant’à u frateddu Clemente è à preti Guelfucci, quand’eddi imparò a disfatta di Ponte Novu.
Durata : 7.42mn
Annata : 2012
Lingui : Corse
Sottu tituli : Non